Face parte din Familia Betulaceae (Betulacee), este un copac înalt până la 30 m, este originară din Europa, Asia, America de Nord, creşte în zonele de deal şi de munte, până la 1500 m altitudine, preferă locurile însorite, solurile acide, este rezistent la ger şi secetă, ramurile şi tulpinile sale se arcuiesc cu graţie conferindu-i un aspect elegant de unde şi numele de Lady of the Woods (Doamna Pădurii), i se mai spune şi betulă, mesteacăn de argint (silver birch), mesteacăn alb european, mesteacăn alb asiatic, warty birch;
Florile: au forma de mâţişori (amentii), cele femeieşti sunt mai mici, verzi şi seamănă cu nişte conuri, iar cele bărbăteşti sunt de culoare galbenă şi ating 6 cm lungime, apar în lunile aprilie-mai, înaintea apariţiei frunzelor, se găsesc la capătul crengilor tinere;
Fructele: după polenizarea efectuată de către vânt, florile femeieşti se îngroaşă şi îşi schimbă culoarea în roşu-închis (crimson), masele de seminţe minuscule sunt purtate toamna şi dispersate de vânt;
Mugurii: apar primăvara devreme, sunt fără păr şi cresc până la începutul verii,
Frunzele: au forma de romb sau triunghi, cu vârful ascuţit, sunt dinţate pe margine, de culoare verde-închis lucitor, iar toamna se colorează într-un galben superb;
Scoarţa: este marcată cu dungi fine orizontale, subţire, de consistenţa unei hârtii fine, care se rupe în fâşii în mod natural, pe măsură ce îmbătrâneşte scoarţa dezvoltă crăpături întunecate la bază;
Proprietăţile mesteacănului: frunzele (care se recoltează în lunile mai-iunie, culese direct de pe pom, care îşi păstrează culoarea verde şi în stare uscată), conţin: saponine, vitamina C, mucilagii, răşini, tanin, ulei volatil, zaharoză, flavonoide, acid salicilic, metil-salicilat, rezine, mugurii datorită uleiului volatil pe care-l conţin, au proprietăţi antibiotice;
Utilizare: ceaiul din frunzele de mesteacăn se foloseşte în caz de infecţii bacteriene ale tractului urinar, pentru reglarea funcţiilor renale, ca diuretic (favorizează eliminarea acidului uric şi colesterolului din sânge), efecte benefice are şi împortiva reumatismului, gutei, bolilor articulare, tratarea litiazei renale, a edemelor, previne căderea părului, seva obţinută din trunchiul copacilor tineri, care se recoltează înainte de apariţie a frunzelor, spre deosebire de frunze şi muguri, seva nu are acţiune diuretică, se foloseşte pentru detoxifierea organismului, este supranumit şi „copacul vieţii”, (pentru colectare se alege un copac tânăr, bine dezvoltat, dacă după ruperea unei crengi curge seva, copacul este bun pentru recoltare), unguentul de mesteacăn calmează eczemele, psoriazisul, vindecă negii, se foloseşte şi sub formă de decoct din scoarţă măcinată, aceasta conţine multe răşini şi are un pigment care dă numele diverselor soiuri de mesteacăn: roşu, alb, negru şi galben, infuzie, capsule, tinctură, ulei de mesteacăn folosit ca astringent şi tonifiant al pielii, este antiseptic, dezinfectant, analgezic, antidepresiv, detoxifiant, antireumatic, depurativ;
Înmulţirea mesteacănului: se face prin seminţe semănate imediat după recoltare, toamna înainte de diseminare, şi prin altoire se înmulţesc varietăţi de mesteacăn, care se altoiesc pe portaltoi de Betula pendula, mesteacănul regenerat natural cultivat din seminţele căzute din copac, pare să fie mai puţin predispus la boli;
Boli şi dăunători: Nectria- aparţine genului de ciuperci Ascomycete, sunt întâlnite cel mai des ca saprofite pe lemnul în descompunere, ca paraziţi ai copacilor, ramurile de mesteacăn au adesea mase încâlcite de crenguţe cunoscute sub numele de mături de vrăjitoare care cresc printre ele, cauzate de ciuperca parazită Taphrina betulina, copacii bătrâni sunt adesea ucişi de ciuperca Piptoporus betulinus, mesteacănul creşte în simbioză cu ciuperca Amanita muscaria, Leccinum scabrum (Birch bolete), Cantharellus cibarius, prezenţa microfaunei în sol, ajută la creşterea arborelui, deoarece îmbunătăţeşte mobilizarea substanţelor nutritive, larvele unui număr mare de specii de fluturi, molii şi alte insecte se hrănesc cu frunzele şi alte părti ale copacului, aceasta afectează copacii plantaţi şi nu numai, ciuperca Chaga– aceasta infectează scoarţa mesteacănului, este un parazit al acesteia, mesteacănul plantat este sensibil la diverşi agenţi patogeni fungici: Marssonina betulae, Anisogramma virgultorum;
Mesteacănul este printre primii copaci care fac frunze, fiind ales simbol al primăverii, în mitologia celtică timpurie mesteacănul simboliza reînoirea şi purificarea, lăstăreşte şi creşte rapid în primii ani de vegetaţie, este un copac deosebit de versatil cu multiple utilizări, scoarţa este răşinoasă fiind impermeabilă, este lemn de esenţă tare cu fibre orientate în linie dreaptă şi poate fi separat în straturi, este utilizat pentru fabricarea a numeroaselor lucruri utile: vase pentru transportat apa, boluri, farfurii, coşuri pentru transportat diverse lucruri, ustensile, celebrele canoe, jucării din lemn, măşti şi alte obiecte artistice, leagăne pentru copii, vase pentru gătit şi depozitat mâncarea;
Infuzie: intern: 2 linguriţe de frunze mărunţite de mesteacăn adăugate într-un recipient cu 250 ml apă clocotită, se lasă 10-15 minute la infuzat, apoi se strecoară şi se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu care neutralizează acidul betuloretinic, deoarece aceasta micşorează acţiunea diuretică a frunzelor de mesteacăn, se bea câte 3 căni pe zi, cu 30 minute înainte de mese, extern după spălare, clătirea părului cu infuzie de mesteacăn întăreşte rădăcina părului şi previne căderea acestuia;
Recomandări:
– nu se recomandă celor care suferă de insuficienţă cardiacă sau renală;
– datorită conţinutului de metil salicilat nu se recomandă copiilor;
– atenţie celor care suferă de rinită alergică (febra fânului);
– poate provoca alergii, mai ales persoanelor sensibile la ţelină, şi la polenul de Artemisia vulgaris- pelinariţă;
Ştiaţi că:
– mesteacănul este considerat copac naţional în Rusia, serbat în timpul Săptămânii Verzi, de la începutul lunii iunie?;
– lemnul de mesteacăn nu se utilizează în construcţii deoarece putrezeşte uşor în aer, mai ales la umiditate crescută;
– deoarece lemnul de mesteacăn are fibre scurte, este folosită în industria hârtiei, în India cojile subţiri şi albe care sunt colectate iarna, sunt folosite ca suport de scris, care se păstrează foarte bine în timp;
– în multe locuri, mesteacănul este plantat special în jurul casei pentru bunăstarea familiei şi în cinstea nou-născutului;
– ramura de mesteacăn instalată în colţul din faţă, în timpul construcţiei unei case, este cheia pentru sănătatea proprietarului şi a familiei.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
