Face parte din Familia Asteraceae/ Compositae (Asteracee/ Compozite), este o plantă anuală, ce poate ajunge până la 1m, îşi are originea în Turcia şi Caucaz sau în Orientul Mijlociu, i se mai spune şi lăptucă, lăptuci, salată, butterhead lettuce, cabbage lettuce, head lettuce, iceberg lettuce, kopfsalat, lattuga a cappuccio, Boston lettuce, bibb lettuce (varianta mai mică);
Strămoşul salatei este probabil salata europeană (Lactuca serriola), care se încrucişează uşor cu formele cultivate, este cunoscută ca o legumă în Mediterana în anul 4500 î.Hr., imaginea plantei a fost înfăţişată pe mormintele egiptene în anul 2500 î.Hr., şi a fost cultivată de greci şi romani ca o legumă populară;
Descriere: plantă anuală (salată de tip căpăţână, clasică), care formează o rozetă bazală, cu frunze subţiri, netede, untoase, de diferite nuanţe de verde, dense, care se suprapun şi se încheagă spre centru formând o uşoară căpăţână, mai târziu o tulpină înaltă ramificată, care apoi înfloreşte, cu flori galbene mici bisexuale care conţin organe de reproducere masculine şi feminine pe aceeaşi floare, florile se deschid dimineaţa 2-3 ore, dar nu se deschid toate odată, salata creşte cel mai bine la temperaturi moderate 15-25 grade, şi nopţi răcoroase de 10-15 grade, este cultivată pe soluri neutre cu nisip, nu tolerează solurile acide, cultivată de obicei în afara sezonului şi deseori în sere, alimentarea cu apă trebuie să fie regulată, stropirea culturii cu apă poluată ar trebui evitată, este o cultură cu o absorţie moderată de minerale, pre mult azot face cultura să fie susceptibilă de arsuri, boli şi creştere a conţinutului de nitraţi în produsul recoltat, recoltarea se face când capetele sunt complet dezvoltate (60-80 zile de la plantare), se face prin tăierea plantelor de la bază;
Tipuri de salată: Salata tip Lollo Bionda (frunze creţe de un verde crud), Salata Lollo Rosa (frunze creţe de culoare roşu-închis), Salata tip Iceberg (frunze crocante, de culoare verde-deschis, mai groase şi gustoase, există şi varianta de culoare roşie), Salata de tip coş sau Romaine (prezintă o căpăţână înaltă cu frunze crocante şi puternice, cu gust amărui), Salată tip frunză de stejar- Oakleaf (frunzele sunt asemănătoare stejarului, gustul său aduce cu cel al nucilor), Salata Batavia (frunze verzi, crocante cu margini ondulate), Salata Babyleaf (frunze mici, în diferite varietăţi: coş, stejar, lollo);
Boli şi dăunători: virusul mozaic, putregaiul (Rhizoctonia solani), mucegaiul (Bremia lactucae), cele mai grave dăunători sunt afidele (păduchii plantelor), viermii (Agrotis, Spodoptera), melcii, omizile;
Substanţe: apă, proteine, grăsimi, celuloză, glucide, fibre, acid folic (vitamina B9), vitamine C,A,K,B1,B2, substanţe minerale: calciu, potasiu, fier, cupru, magneziu, mangan, riboflavină, tiamină, beta-caroten (zeaxantina), niacină, folat, acid ascorbic;
Utilizare: este folosită încă din Antichitate, are proprietăţi calmante, digestivostimulatoare, indicată în tulburările de somn, dificultăţi de digestie, în inflamaţiile cutanate, arsuri minore, are efect de stimulare a detoxifierii naturale a organismului, benefică persoanelor care vor să slăbească (este redusă în numărul de calorii, cantitatea de apă oferă senzaţia de saţietate, conţine fibre care ajută digestia), salata conţine un suc lăptos (latex), în care au fost identificate mai multe lactone, inclusiv lactucină şi lactucopicrină, ambele cu proprietăţi analgezice şi sedative;
Alte utilizări: salata este cultivată pentru frunzele sale, care sunt de obicei consumate în stare crudă şi proaspătă sub formă de salată alături de alte legume, în sandwichuri;
Avertizare:
– salata este capabilă să acumuleze diverse elemente (metale grele, izotopi radioactivi, pesticide), toxice pentru oameni, prezenţa nitraţilor liberi este privită ca un factor negativ, care cauzează probleme de sănătate persoanelor sensibile (conţinutul de nitraţi scade odată cu creşterea intensităţii luminii);
– salata trebuie spălată foarte bine şi cu atenţie (frunză cu frunză), pentru a evita bolile intestinale şi paraziţii;
– ideal este să consumăm salata la maximum un sfert de oră de la preparare deoarece principiile sale active se deteriorează;
– abuzul de salată este nociv, depăşirea dozei de 500 g pe zi sau consumarea îndelungată a salatei fără perioade de pauză poate provoca ameţeli, dureri oculare;
– salata poate fi dăunătoare pentru organism din cauza emisiilor de gaze cu efecte de seră şi a pesticidelor pe care le folosesc producătorii pentru a obţine un randament ridicat;
– salata se rupe cu mâna, nu folosim cuţitul, deoarece se oxidează şi îşi pierde din vitamine (în scurt timp vor deveni maronii).
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
