Malus domestica- Mărul

 

Face parte din Familia Rosaceae (Rozacee), este un arbore de foioase, înalt până la 10 metri, poate trăi peste 100 de ani, preferă solul bine drenat, umed, poate creşte în sol argilos, se presupune a fi o specie de cultură obţinută din diferite specii sălbatice, i se mai spune şi apple tree, pommier;

Nu este o specie evoluată în mod natural, a fost colectată, transportată, hibridizată şi selectată de oameni de-a lungul mileniilor, strămoşul său sălbatic principal este considerat a fi Malus sieversii (originar din munţii Asiei Centrale şi sudul Kazahstanului), au fost cultivate de mii de ani în Asia şi Europa, merele au o importanţă religioasă, mitologică în multe culturi;

Florile: înfloreşte din luna aprilie până în luna iunie, specia este hermafrodită (are organe masculine cât şi feminine), este polenizată de insecte, florile sunt albe cu o tentă de roz care se estompează treptat, floarea centrală a inflorescenţei este numită „floarea regelui”, deoarece se deschide primul şi poate dezvolta un fruct mai mare;

Frunzele: sunt aranjate alternativ, ovale, simple, de culoare verde-închis pe partea superioară şi pe partea inferioară de culoare verde-deschis, cu marginile uşor zimţate, prevăzute cu mici perişori;

Fructele: merele sunt cărnoase, rotunjite, cu diametrul de 5-10 cm, în nuanţe de culoare roşie, galben, verde, aceasta variază ca mărime, formă şi aciditate în funcţie de soi, se maturizează la sfârşitul verii sau toamna, primele fructe apar după 4-5 ani de la plantarea acestuia;

Există multe soiuri de mere în lume aproximativ 8000, Jonathan-ul este cel mai răspândit soi cultivat în România, iar China este principalul producător de mere din lume, seminţele de măr au fost descoperite în situri arheologice datând din vremuri preistorice (6500 î. Hr.), pomii sunt mari dacă sunt crescuţi din seminţe, în general culturile de mere sunt propagate prin  altoire pe portaltoi, care controlează dimensiunea arborelui rezultat, instalaţiile cu atmosferă controlată sunt folosite pentru a menţine merele proaspete pe tot parcursul anului, acestea folosesc umiditate ridicată, oxigen scăzut, dioxidul de carbon controlat, acestea au fost folosite pentru prima dată în Statele Unite în anul 1960;

Cele mai răspândite grupuri de soiuri de mere: grupul Jonathan, grupul Red Delicious, grupul Golden Delicious, grupul Jonagold, grupul Idared, grupul Gala;

Boli şi dăunători: dintre cele mai frecvente sunt mucegaiul, afidele şi scabia de mere;

Substanţe: pectină (protejează organismul împotriva radiaţiilor), vitamine: A, C (acid ascorbic), Bi, B2, B3, B5, B6, B9, E, K, glucide, proteine, floretină (substanţă antibacteriană), monozaharide, substanţe minerale: calciu, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu, zinc, fibre alimentare, compuşi fenolici (procianidine), apă 86%;

Utilizare: acţiunea mecanică a consumului unui fruct serveşte la curăţarea dinţilor dar şi a gingiilor datorită conţinutului de acid malic (produs chimic folosit în produsele destinate albirii dinţilor), un măr copt este considerat unul dintre cele mai uşoare alimente, procesul de digestie durează 85 de minute, merele sunt asociate cel mai frecvent cu risc redus de cancer, boli de inimă, astm, diabet de tip II, facilitează digestia, tranzitul intestinal, previne constipaţia, hemoriozii, diareea, îmbunătăţesc funcţiile pulmonare, ale pancreasului, previne osteoporoza, reglează nivelul glicemiei, merele pot fi un aliat al dietei oferind senzaţia de saţietate fără acumulare de grăsime;

Alte utilizări: din fructe se face o băutură alcoolică numită cidru, din seminţe se poate obţine  un ulei iluminant, merele sunt consumate în stare proaspătă sau gătite într-o varietate de moduri;

Avertizare: seminţele de mere conţin cantităţi mici de amigdalină (un compus de zahăr) şi cianură (glicozidă cianogenă), în cantităţi mici cianura stimulează respiraţia, îmbunătăţeşte digestia, este chiar folosit în tratamentul cancerului, consumul în doze extrem de mari poate deveni dăunător organismului, provocând reacţii adverse ca insuficienţă respiratorie şi chiar moarte;

 Ştiaţi că:

– mărul este simbol al cunoaşterii, al nemuriri, al ispitei, al căderii omului în păcat, păcatul însuşi, al seducţiei sexuale, în China cuvântul măr se pronunţă ping, ceea ce mai înseamnă şi pace;

– arborele fructelor interzise din Grădina Edenului este numit „arborele cunoaşterii binelui şi răului”, iar în latină este „bonum et malum”, de aici şi originea identificării fructului ca „malus” care înseamnă „un măr” dar înseamnă si „un rău”, fiecare scris în mod normal „malum”;

– cartilajul tiroid (unghiul proeminent vizibil), a fost numit „mărul lui Adam”, deoarece se consideră că s-a format atunci când Adam a mâncat din mărul interzis din Grădina Edenului;

– expresia „un măr pe zi ţine doctorul departe”, a fost înregistrată pentru prima dată în anul 1922, în Ţara Galilor, dar expresia originală era: „mâncaţi un măr când mergeţi la culcare şi ve-ţi împiedica medicul să-şi câştige pâinea”, se referă la presupusele beneficii ale mărului asupra sănătăţii;

– merele ajută la coacerea altor fructe prin gazul de etilenă pe care îl emite, puse împreună într-o pungă de hârtie se vor coace, aceasta procedură nu este valabilă pentru portocale şi ananas;

merele Sekai Ichi (în limba japoneză înseamnă „numărul unu mondial”) sunt cele mai scumpe mere din lume , au fost introduse pe piaţa japoneză din anul 1974, un singur măr costă 21 de dolari, este considerat unul dintre cele mai mari soiuri de mere ajungând să cântărească până la aproximativ 2 kg un măr, cu o circumferinţă de 30-46 cm, merele sunt o încrucişare între soiurile Red Delicious şi Golden Delicious, pot fi de culoare roşie, roşu-roz, sunt polenizate manual şi spălarea fructelor se face în miere de albine;

– merele conţin 25% aer din volumul lor, sunt mai puţin dense decât apa, aşa că plutesc! (merele conţin buzunărele de aer care se află între celule, care permit să fie captat suficient aer în interiorul lui, ceea ce dă aspectul poros al mărului,  acesta este motivul pentru care este creată o densitate generală mică, ceea ce face ca densitatea mărului să fie mai mică decât cea a apei, bazat pe principiul lui Arhimede care spune că orice corp cufundat într-un fluid este susţinut de o forţă egală cu greutatea fluidului deplasat).

 

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.