Nelumbo nucifera- Lotusul indian

 

Face parte din Familia Nelumbonaceae (Nelumbonacee), este o plantă acvatică perenă cu rizomi, care ajunge până la 2,5 m înălţime, creşte în noroiul de la fundul iazurilor, lacurilor, lagunelor, mlaştinilor, câmpurilor inundate, se cultivă în mod obişnuit în locuri cu apă, îşi are originea în Asia şi Australia, i se mai spune lotus, nufăr indian, indian lotus, sacred lotus, bean of India, egyptian bean, Chinese water lily, sacred lotus;

Sinonime: Nelumbium speciosum, Nelumbo comarovii, Nymphae nelumbo;

Plantele se împart în lotus de rădăcină (cu flori albe), lotus de seminţe (cu flori roz) şi lotus de flori, cele de flori sunt folosite exclusiv în scop ornamental, majoritatea producţiei de lotus este produs în China, are loc în sisteme de agricultură administrată în iazuri sau câmpuri inundate precum orezul;

Seminţele de lotus sunt populare încă din dinastia imperială Han (206-220 î.Hr.), cu o istorie culturală care se întinde în urmă cu aproximativ 3000 de ani, este specia de lotus sacru pentru hinduşi (reprezintă soarele) dar şi pentru budişti, adesea stilizată şi folosită sub formă de tron sau bază pentru figurile divine, floarea simbolizează frumuseţea, puritatea şi divinitatea, motivele ornamentelor în formă de boboc de floare de lotus (lotiforme) erau folosite frecvent în arta veche egipteană, fiind preluate şi de stilul Art nouveau;

Florile: sunt mari, ajung până la diametrul de 25-35 cm, parfumate, solitare, culoarea variază de la alb la roz, se găsesc pe tulpinile groase care se ridică la câţiva centimetri deasupra frunzelor, specia este hermafrodită (are organe masculine cât şi feminine), este polenizată de insecte, înfloreşte trei zile deschizându-se dimineaţa şi închizându-se seara, urmate apoi de fructe sub forma de con cu baza în sus, acestea capătă o textură lemnoasă şi se aplatizează când sunt uscate, sunt apreciate şi pentru aranjamentele florale;

Fructul: seminţele comestibile pot rămâne viabile timp de mai mulţi ani (cea mai veche înregistrare fiind seminţe vechi de 1300 de ani), ele germinează la temperaturi peste 13 grade, sunt ovale sau sferice de 1,5-1,8 cm lungime şi 0,8-1,4 cm în diametru;

Frunzele: pot avea diametrul de 80 cm, sunt orbiculare aeriene în formă de cupă şi cele plutitoare pe apă cu formă plană;

Rizomii: sunt netezi, prevăzuţi cu noduri, de culoare alb-gălbuie până la maro-gălbui, majoritatea rizomilor sunt consumate în stare proaspătă, imediat după recoltare pierd rapid apă, se produce oxidarea şi compoziţia nutrienţilor se schimbă într-un timp scurt;

Rădăcinile: sunt tuberoase de 8 cm lungime şi 2 cm în diametru, în exterior este netedă de culoare verde, partea interioară prezintă numeroase canale goale care ajută la plutirea în sistemul acvatic;

Substanţe: alcaloizi (nuciferină, lotusină, aporfină, claciurină, norcoclaurină), amidon, carbohidraţi (zahăr, fibre alimentare), grăsimi, proteine, vitamine: B1,B2, B3, B5, B6, B9, C, colină, substanţe minerale: calciu, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu, zinc, apă;

Utilizare: planta se foloseşte ca aliment dar şi în scop medicinal, frunzele sunt utilizate pentru hematemeză, epistaxis, hematurie, metroragie, florilesunt utilizate pentru scăderea nivelului de zahăr din sânge, diaree, febră, holeră, rizomii au proprietăţi diuretice, antiinflamatorii, antidiabetice, antipiretice, în caz de insomnie, intoxicaţii cu ciuperci, în tratarea acneei, îngrijirea arsurilor, seminţele utilizate în tratamentul bolilor de inimă (este hipotensiv, vasodilatator), bolilor de rinichi, bolilor de piele, ca antidot în caz de otrăvire, în diabet, îmbunătăţeşte funcţia imunitară, tulpina este hemostatică – utilizată în tratarea ulcerelor gastrice hemoragice, menstruaţiei excesive, hemoragiei post-partum, seminţele şi rădăcina de lotus sunt tonice regenerante seminale, fiind indicate în spermatoree (ejaculări involuntare), întreaga plantă este emolientă, astringentă, cardiotonică, diuretică, utilă în tratamentul cancerului, sub formă de infuzie, decoct de rădăcină, frunze, seminţe, flori, extract de plantă pentru diferire medicamente;

Alte utilizări: seminţele proaspete de lotus sunt comestibile, hrănitoare şi gustoase, sunt consumate în unele regiuni asiatice pentru a preveni îmbătrânirea prematură, rizomii au o textură crocantă cu aromă dulce, şi sunt consumaţi ca legume în ţările asiatice, sunt prăjite, fierte în supe, înmuiate în sirop, sau murate în oţet, se utilizează şi făina de rizom care se macină atunci când este uscată, se prepară vin din seminţe de lotus cu utilizări medicinale, tulpinile tinere de lotus sunt folosite ca ingrediente pentru ciorbe, pentru salată, fibrele vegetale de lotus sunt utilizate pentru ţesutul hainelor speciale (rochie de lotus), frunzele sunt folosite pentru a înfăşura mâncarea înainte de a o găti sau folosite ca farfurii pentru a mânca, seminţele prăjite şi măcinate se pot folosi ca înlocuitor de cafea, seminţele pot fi făcute ca floricele;

Avertizare: florile, frunzele, rizomul pot fi consumate proaspete dar este de preferat gătirea lor înainte de a fi consumate deoarece există riscul transmiterii de paraziţi (Fasciolopsis);

 

Ştiaţi că:

– lotusul este floarea naţională a Indiei şi Vietnamului;

– lotusul are capacitatea remarcabilă de a regla temperatura florilor sale, pentru a atrage polenizatorii cu sânge rece;

– lotusul are un potenţial ridicat de eliminare a compuşilor poluatori (azot, fosfor) şi metalele grele (arseniu, cupru, cadmiu) din apă;

Poziţia Lotusului sau Padmasana, este o poziţie de meditaţie, din aşezat cu picioarele încrucişate, în care fiecare picior este aşezat pe coapsa opusă, cu tălpile orientate în sus şi călcâile aproape de abdomen;

– termenul de „efect de lotus”, vine de la frunzele de lotus care au suprafaţa hidrofobă (care nu absoarbe apa), şi de la proprietatea ei de auto-curăţare;

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.