Quercus robur- Stejarul

 

Face parte din Familia Fagaceae (Fagacee), este un arbore de foioase din zona temperată, stejarii pot trăi peste 1000 de ani şi pot creşte până la 50 m înălţime, verde pe timpul verii, preferă solul fertil şi umed, copacii maturi tolerează inundaţiile, se întâlneşte la câmpie şi în zonele colinare, stejarul susţine mai multă viaţă decît orice altă specie de copaci, chiar şi frunzele căzute susţin biodiversitatea, îşi are originea în Europa, Asia Mică şi nordul Africii, i se mai apune şi stejar pedunculat, english oak, common oak, pedunculate oak, european oak;

Sinonime: Quercus pedunculata, Quercus longaeva;

A nu se confunda cu Quercus rubra (Stejarul roşu, Northern red oak), care este originar din America de Nord, o rudă apropiată este Quercus petraea (gorunul), care se aseamănă foarte mult, cei doi se hibridizează adesea în sălbăticie, hibridul fiind cunoscut sub numele de Quercus rosacea, numele de gen „Quercus” înseamnă „stejar”, şi epitetul specific „robur” înseamnă „rezistenţă”, termenul de „stejar” este probabil de origine tracică, în trecut druizii practicau ritualuri în livezi şi preţuiau vâscul care creştea pe ramurile stejarului, regii antici şi împăraţii romani purtau coroane de frunze de stejar;

Florile: înfloreşte în luna mai, specia este monoică (cu flori mascule şi femele pe acelaşi arbore), fiind polenizată de vânt, sunt de culoare galben-verzui, numite mâţişori atârnă de-alungul ramurilor;

Frunzele: sunt uşor asimetrice, lobate cu 4-8 perechi de lobi, sunt ataşate de ramuri aproape fără peţiol, cu marginile netede, cu vârful lat rotunjit, de culoare verde-închis, devin brun-roşietice toamna;

Fructele: numite ghinde se prezintă cu una până la patru ghinde pe fiecare peduncul, cu pedunculi lungi de 3-7 cm, de culoare verde pe măsură ce se maturizează devine maro, baza ghindei este în formă de cupă, ajung la maturitate din luna septembrie până în luna octombrie;

Trunchiul: este înalt cu ramuri puternice, noduroase, având coroana largă şi bogată, scoarţa este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, scoarţa se recoltează în luna aprilie-mai în scopuri terapeutice din ramuri de stejar de 5-12 ani şi se usucă pentru utilizare ulterioară;

Substanţe: tanin, amidon, ulei volatil, calciu,

Utilizare: scoarţa de stejar se foloseşte încă din Antichitate la diferite afecţiuni, la tratarea rănilor, ca remediu antiinflamator, în faringită, gingivită, diaree, ajută la vindecarea hemoroizilor, iritaţii cutanate, arsuri uşoare, în cazul intoxicaţiilor, este antiseptic pentru flora microbiană, este cicatrizant, hemostatic, util în hemoragii uterine, în caz de leucoree, ajutor în afecţiuni ale stomacului, ale intestinelor, combate constipaţia, utilizat sub formă de infuzie de scoarţă alături de alte plante;

Alte utilizări: ghindele intră în alimentaţia animalelor sălbatice, la confecţionarea de coliere, din ghinde fierte apoi uscate se făcea făină pentru fabricarea pâinii, ghinda prăjită este un înlocuitor de cafea, scoarţa este folosită la prelucrarea pielii deoarece conţine mari cantităţi de tanin, stejarul produce cel mai dur şi cel mai durabil lemn de pe planetă (este nevoie de 150 ani pentru a ajunge la această calitate), fiind foarte preţios şi de calitate superioară, este scump, folosit în industria mobilei de lux,  folosit în dezvoltarea căilor ferate, folosit la confecţionarea de butoaie pentru vin şi băuturi alcoolice, pe copac se găsesc nişte excrescenţe sferice de diferite culori numite golii de stejar, şi sunt cauzate de activitatea larvelor diferitelor insecte care trăiesc în interiorul acestora, acestea sunt bogate în tanin şi amestecate cu săruri de fier dau un colorant negru folosit ca cerneală excelentă de lungă durată;

Avertizare: poate întârzia absorţia alcaloizilor şi a altor medicamente, poate da tulburări digestive;

 

Ştiaţi că:

– în Anglia, stejarul este un simbol naţional al puterii, al forţei şi al longevităţii;

– deşi este rar atins, simbolul unei aniversări de 80 ani de căsătorie este Stejarul!

În satul Posmuş, din Judeţul Bistriţa-Năsăud, se află un stejar multisecular- Stejar de baltă (Quercus palustris),cu înălţimea de 25 metri, diametrul stejarului fiind de 710 metri, a fost lovit în câteva rânduri de trăsnet dar şi-a păstrat coroana foarte bogată, pe trunchi este montată o plăcuţă cu anul de când datează acest stejar– anul 1406, copacul ar avea 614 ani;

– sunt arii naturale de gorun şi stejari protejate în România şi anume: în Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului din Jud Braşov, pe teritoriul administrativ al Comunei Şoarş, Pădurea de gorun şi ştejar de pe Dealul Purcăreţului din Jud. Braşov, pe teritoriul administrativ al Comunei Beclean;

Stejarul multisecular Cajvana din Judeţul Suceava, despre acesta se crede că are 751 ani, are o înălţime de 23 metri şi circumferinţa de 11 metri în punctul cel mai gros al copacului, locuitorii locali cred că acest arbore datează din timpul marii invazii tătari din 1241, când toţi oamenii au murit în luptă, ar fi fost îngropaţi, într-o groapă comună, pe acesta a fost plantat acest stejar. Potrivit altei legende în 1476, prinţul Ştefan cel Mare, însoţit de soldaţii săi, s-a odihnit la umbra acestui copac, unde au fost serviţi cu brânză proaspătă- caş, de unde şi numele Localităţii Cajvana;

cea mai bătrână pădure din România este Pădurea Mociar, de lângă Localitatea Nădaşa, Judeţul Mureş, a fost declarată rezervaţie naturală forestieră în anul 1932, cu o suprafaţă de circa 48 ha, care adăposteşte stejari şi fagi cu vârste cuprinse între 650-720 de ani;

– în România există Festivalul „Ziua Stejarului de la Mercheaşa”, din Satul Mercheaşa, Jud. Braşov, evenimentul este organizat de către Asociaţia Carpaterra în parteneriat cu Primăria Homorod şi are loc în fiecare an în luna octombrie cu diferite activităţi dedicate arborilor seculari;

Cel mai bătrân copac din România– este un stejar- Quercus robur (Pedunculate oak- stejar pedunculat), cu vârsta de 933 ani, din satul Mercheaşa, Judeţul Braşov, este supranumit şi „Veteranul Carpaţilor”, acesta a fost martor al întemeierii Transilvaniei, are diametrul de 9,3 metri şi o înălţime de peste 21 metri.

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.