Pe 21 ianuarie sărbătorim Ziua Veverițelor (Squirrel Appreciation Day), o zi dedicată acestor mici și agere creaturi care aduc energie, curiozitate și zâmbete în parcurile și pădurile noastre.
Veverițele fac parte din familia Sciuridae, care include aproximativ 290 de specii răspândite pe toate continentele, cu excepția Australiei și Antarcticii. Există aproximativ 50-60 de specii de veverițe zburătoare (Pteromyini), care fac parte din familia Sciuridae. Originea veverițelor datează de aproximativ 36 de milioane de ani, din perioada Oligocenului, și s-au răspândit treptat pe toate continentele temperate și tropicale.
Ele sunt împărțite în mai multe grupuri:
Veverițe arboricole– cele mai comune, care trăiesc în copaci.
Veverițe terestre– cum sunt marmotele sau veverițele de câmp, care sapă galerii sub pământ.
Veverițe zburătoare– au membrane între membrele anterioare și posterioare, care le permit să planeze între copaci.
În România trăiesc în special veverițele roșii (Sciurus vulgaris), ușor de recunoscut după coada stufoasă și blana roșie, care poate varia de la roșcat până la brun-închis. Ele preferă pădurile de foioase și conifere, dar se adaptează și la parcuri urbane. Veverițele au fost prezente aici dintotdeauna, dar au suferit fluctuații ale populației din cauza tăierilor masive de păduri sau a schimbărilor climatice. În unele orașe mari, ele au devenit obișnuite în parcuri, ajungând să fie admirate și de copii.
Dintre toate speciile de veverițe, veverița zburătoare (Glaucomys volans) este probabil cea mai fascinantă. Nu zboară propriu-zis, ci planează între copaci cu ajutorul unei membrane întinse între membre. Poate să planeze chiar și 50 de metri fără să atingă solul. Această abilitate îi permite să scape rapid de prădători și să caute hrană în copaci îndepărtați.
Curiozități despre veverițe:
– Ele pot să-și amintească mii de locuri unde au ascuns provizii.
– Coada lor stufoasă nu e doar drăguță- îi servește ca paravan, semnal de avertizare și uneori ca păturică în nopțile reci. – – Unele veverițe „înșeală” alte veverițe, schimbând locurile proviziilor pentru a nu fi jefuite.
– Sunt adevărate atlete: pot sări peste 3 metri de la un copac la altul fără efort.
– Toate veverițele joacă un rol important în regenerarea pădurilor, pentru că uită o parte din semințele și alunele pe care le ascund, astfel plantând noi copaci.
– Veverițele aleargă în zig-zag pentru a scăpa de prădători și pot să înoate folosindu-și coada ca timonă.
– Cea mai mică veveriță din lume este Veverița pigmee africană (Myosciurus pumilio), trăiește în pădurile tropicale din Africa de Vest, mai ales în țări ca Guineea Ecuatorială și Camerun. Are doar 7-10 cm lungime, fără coadă, iar coada adaugă câțiva centimetri în plus. Greutatea ei este de aproximativ 12-18 grame, cam cât o cutiuță de chibrituri.
– Cea mai mare veveriță din lume este Veverița uriașă roșie asiatică (Ratufa macroura sau unele specii din genul Ratufa), dar dacă ne referim la speciile zburătoare uriașe, atunci veverița zburătoare gigantă asiatică (Petaurista petaurista) deține recordul.
Cum să sărbătorim Ziua Veverițelor ? Hrănește-le cu nuci și semințe, dar fără exces. Privește-le sau fotografiază-le în parc și admiră agilitatea lor. Învățând despre ele și împărtășind curiozități, contribui la conștientizarea importanței protejării habitatelor lor.
Ziua Veverițelor nu este doar o zi „drăguță” de social media, este o ocazie să apreciem natura, să descoperim micile miracole din pădurile și grădinile noastre și să ne amintim că aceste creaturi minuscule au roluri importante în ecosistem.
Și dacă ai crescut cu desene animate, cu siguranță îi cunoști pe Chip și Dale, celebrele veverițe create de Walt Disney în 1943. Aceste personaje au adus veverițele mai aproape de inimile oamenilor și le-au făcut recunoscute în întreaga lume.
