Harpagophytum procumbens- Gheara dracului

 

Face parte din Familia Pedaliaceae (Pedaliacee), este o plantă căţărătoare , lungă de până la 1,5m, creşte pe soluri nisipoase, sărace în nutrienţi, poate trăi în locuri foarte aride (stepă), este rezistentă la îngheţuri, deoarece este geofită (continuă să supravieţuiască numai prin organele subpământene), îşi are originea în Africa de Sud, este răspândită în deşertul Kalahari, i se mai spune şi devil’s claw, harpago, grapple plant, wood spider, kanako, kamangu;

Cuvântul „procumbens” înseamnă „culcat, întins la pământ”, referindu-se la tulpinile târâtoare ale plantei, numele a fost dat de exploratorul englez William J. Burchell, în anul 1822;

Florile: sunt mari, au formă de trompetă, lungi de 5-6 cm, culoarea variază de la roşu-catifelat închis, sau violet până la roz, la baza florii culoarea variază între galben, purpuriu sau alb, înfloreşte din luna noiembrie până în luna aprilie;

Frunzele: sunt opuse, cu 3-5 lobi neregulaţi, acoperite cu perişori minusculi pline de mucilagiu, care ajută la reducerea pierderilor de apă, sunt de culoare verde-deschis, cu nuanţe de gri;

Fructul: denumirea populară a plantei se datorează spinilor încovoiaţi de pe fructe, sub formă de gheară, cu diametrul de până la 15 cm, şi au patru rânduri de braţe curbate, acestea se pot bloca în blana animalelor, ajutând la dispersia seminţelor, sunt nişte capsule lemnoase, ovale şi aplatizate, prevăzute cu seminţe de culoare maro-închis sau negre, ele apar în luna ianuarie;

Rădăcina: seamănă cu un cartof dulce alungit, poate fi găsită până la 2 m adâncime, rădăcina dezvoltă tuberculi secundari care pot avea până la 25 cm lungime, şi 6 cm grosime, acestea conţin stachetoză (carbohidrat), pentru a se adapta la condiţiile de secetă, tulpinile anuale pot avea până la 2 m lungime;

Substanţe: glicozide iridoide (harpagozidă, harpagida, procumbidă, acestea produc efect analgezic similar fenilbutazonei), fitosteroli, flavonoide, zaharuri, acizi graşi, acizi aromatici, triterpenoizi;

Utilizare: este folosită de sute de ani pentru tratarea unor varietăţi de boli, este o plantă protejată în Africa de Sud, care poate fi colectată doar cu permis, de la plantă se utilizează doar tuberculii care se culeg după 4 ani, este dificil de cultivat, majoritatea tuberculilor provin de la plantele care cresc în sălbaticie, în scop medicinal, este folosit ca : tratament pentru artroză, artrită, tendinită, protejează funcţia hepatică, util în osteoartrită, reumatism degenerativ, stimularea sistemului digestiv (prin acţiunea puternic amară a rădăcinii), tuse, diaree, gonoree, gută, sângerarea gingiilor, lumbago, dureri musculare, crampele menstruale, sifilis, ajută în boli ale vezicii biliare, rinichilor, pancreasului, tuberculoză, hipertensiune arterială, colesterol ridicat, ajută la vindecarea ulcerelor, a rănilor,  are afect analgezic şi antiinflamator, ameliorează durerile produse de afecţiunile acute osteo-articulare, cu proprietăţi antioxidante, se administrează sub formă de infuzie, creme, geluri, extracte din rădăcină, tincturi, decoct, pulberi, se poate consuma pentru a preveni ateroscleroza, litiază biliară, complicaţii hepatice, tromboze;

Avertisment: planta poate provoca diaree, este interzis în sarcină şi alăptare, nu este recomandată persoanelor care suferă de diabet, ulcer gastric şi duodenal.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Comentariile sunt închise.