Muzeul Chihlimbarului este singurul muzeu de acest tip din România. Se află în Comuna Colţi, pe Aleea Castanilor, nr.1,din Judeţul Buzau.
Aceasta reprezintă o secţie externă a Muzeului Judeţean Buzău. A fost construit între anii 1973-1979, are o arhitectură rurală specifică locului. A fost refăcut între anii 1980-1983. Aceasta adăposteşte o mare varietate de mostre de chihlimbar provenite din zăcămintele din împrejurimi şi alte zone din Munţii Buzăului.
Muzeul oferă publicului cele mai frumoase exemplare de chihlimbar: pepite de chihlimbar, bijuterii inele, cercei, pandantive, şiraguri de mărgele, unelte de extracţie şi prelucrare a chihlimbarului, colecţia de flori de mină, exponate de paleofaună. Deopotrivă este prezentat un fragment din femurul unui mamut care a trăit acum 2,5 milioane de ani pe teritoriul judeţului Buzău. O parte din Muzeu îi este dedicată „Grotei Nicu-Bozioru”, monument unic al artei preistorice.
Chihlimbarul este o răşină fosilă (mineralogul J.Behman, 1751) provenită din unele specii de pin (Pinus succiniferia) având culoarea caracteristică de galben ca mierea sau de ceară. Uneori poate avea culoarea brun-roşcat sau verde-negru. Era folosit ca materie primă pentru fabricarea de amulete şi podoabe încă din Paleoliticul târziu (epoca pietrei cioplite, acum 12.000 de ani), fiind descoperite artefacte în situl de la Meiendorf, la nord de Hamburg, Germania.
Chihlimbarul este o piatră semipreţioasă cu duritate mică numită şi „ambră galbenă” transparentă sau opacă, solubilă în alcool, eter şi benzină, fiind de origine organică. În masa răşinii sunt conservate perfect fosile (insecte, resturi de scoarţă de copaci, resturi de plante) timp de milioane de ani şi reprezintă o importanţă deosebită pentru cercetătorii paleontologi.
Chihlimbarul românesc este denumit de către geologul Oscar Helm rumanit (succin de Buzău), care are peste 60milioane de ani şi este de culoare galben-verzui. Cele mai mari cantităţi s-au obţinut din zona Buzăului, unde în sec.XIX-XX s-a trecut la exploatarea organizată (zona Sibiciilor şi Colţi) din interiorul dealurilor aflate în apropiere dar şi din albiile pâraielor descoperite de ploile torenţiale.
Primele ateliere pentru prelucrarea chihlimbarului au aparţinut unor locuitori între anii 1886-1895 unde se fabricau coliere, brăţări, broşe, ornamente pentru mobilă, pipe. De aici a plecat şi un set de bijuterii din chihlimbar în montură de argint către Elena Ceauşescu care apoi a fost înapoiat muzeului.
Cea mai mare piesă din lume este un bulgăre de chihlimbar care cântăreşte 3.450 gr., se găseşte în colecţia de istorie al Muzeului Judeţean Buzău. Datorită calităţii şi coloritului chihlimbarul de Colţi este cel mai valoros din lume şi are peste 160 de culori.
Ştiaţi că:
– În Cantabria, Spania se află cel mai mare zăcământ de chihlimbar din Europa datând de acum 110 milioane de ani (peştera Cave of El Soplao)?
– Se spune că chihlimbarul ar avea puteri magice devenind amuletă şi că ar avea puteri tămăduitoare folosit la „tămăduirea a orice”?
– În farmacia homeopată din Polonia se găseşte chiar un unguent şi tinctură cu chihlimbar folosit la durerile reumatice, nevralgii şi boli articulare?
– În oraşul Puşkin, Rusia se află cea mai valoroasă operă de artă din istorie realizată din chihlimbar numit „Salonul de chihlimbar” expus la Palatul Ecaterina (a fost reşedinţa de vară a ţarilor ruşi)?
– Autenticitatea chihlimbarului se poate verifica cu acetonă sau dizolvant de unghii, dacă este plastic va rămâne o pată pe aceasta, dacă este autentic nu se întâmplă nimic. Spre deosebire de plastic chihlimbarul se sparge foarte uşor. Într-o soluţie formată din apă şi multă sare de bucătărie chihlimbarul va pluti şi dacă este alt material se va lasa la fundul recipientului. În interiorul chihlimbarului bulele de aer sunt sferice. Dacă chihlimbarul este frecat pe lână sau păr va începe să electrifice şi să atragă mici bucăţi de hârtie sau păr la sine (provoacă o sarcină electrică care poate crea o scânteie)?
Ce mai poţi vizita in Buzau? Obiective turistice Buzau şi împrejurimi: Barajul şi Lacul Siriu, Cascada Caşoca (cascada Pruncea), Tabăra de sculptură de la Măgura, Mănăstirea Ciolanu, Schitul Cetăţuia, Biserica din piatră-Năieni, Platoul Meledic (Tărâmul de Sare), Piatra Alba La Grunju, Focul viu din Satul Terca, Aşezările rupestre din Munţii Buzăului, Chilia lui Ambrozie Rizea, Muzeul „7 locuri de poveste”- Lopătari, Muzeul „Timpul Omului”- Mânzăleşti, Vulcanii noroioşi- Pâclele mari şi mici, Babele de la Ulmet, Conacul Marghiloman din Parcul Marghiloman, Staţiunea Sărata-Monteoru, Palatul Comunal din Buzău, Muzeul Judeţean Buzău.
